Mă strânge gândul că nu te am
Iar uneori chiar mă sufocă
Când nopți eu pierd privind spre geam
Și gânduri sobre îmi alocă
Mă strânge al tău sărut ștrengar
Iar buzele-s pecetluite
Când gândul umblă așa hoinar
Pe căi sumbre, neprihănite
Mă strânge a ta mână blândă
Iar brațul meu tare mă doare
Când sorții îi ofer izbândă
Inima și poate-o floare
Mă strâng picioarele de fugă
Umblate-n lume-n lung și-n lat
Hrănind caii cu mătrăgună
Și sufletul cu cel ce-i drag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca taci, nimeni nu va sti ce te deranjeaza...