Copil cu aripi

Am tresaltat in privirea oamenilor
Care te condamnau ca nu ma iubesti
Dar stiu ca atunci cu dor si dorinta
Spre chipul meu vroiai sa privesti

Am ales sa las o amprenta ingandurat
Putand sa te fac sa ma urasti in voie
M-ai ucis in lumea de azi plangand
Te-am lasat singura cand aveai nevoie

Copil cu aripi vegheaza asupra ta mamico
Si-ti spune-un "te iubesc"-neincetat
Chiar daca l-ai urcat de-a pururi, in ceruri
Iti zambeste copilul, caci nu a plecat

Viseaza-l si daruie-i multa iubire
Nu-i este teama, caci este protejat
Te mangaie pe creste si-ti sopteste
"Nu plange, tu mama- tu te-am uitat"

Sunt inger in bratele Domnului si iti apartin
Chiar daca tu ai ales o alta cale
Iti sarut ochii mamico, si-ti darui mereu
Nu flori de argint, ci zori in petale.

Alergie

Adie-ncet cu lacrima asupra visului
Stralucind in unda sura a povestii
reazama de zabala putreda si stearsa
Doua vise pudrate cu polenul imnului
Sec

A uitat ca i-am spus despre alergia mea
La visele neimplinite in fapt de seara
Si la promisiunile incalcate prea des
Atunci cand s-a lasat pe umarul meu
"Te iubesc!"

Mi-a daruit batista brodata cu lacrimi
Am stranutat in ochii lui boabe de ura
Facandu-l orb si intelept la un viitor
Prea negru , prea alb-care nu apartine
Nimanui

Mi-a spus sa iau pastile anti-alergie
Spunand ca asa il voi uita-n curand
A uitat la randul ca alergia mea netrata
Provoaca lacrimi durerii si spasme
In urgie

A ras cand i-am povestit despre ea
Am plans cand mi-a povestit despre ea
Si am stranutat inca o data, spunandu-i
Sa plece.A plecat lasand in urma acel scurt
"Te iubesc"

Frant e visul...

Frant e visul, legat de castanul batran
Adapat doar cu ura, un zambet-ingan
Echilibru de pleoape-parca sunt crengi
Vantul le rupe-n doua, atunci cand pleci

E frant, atunci cand pe ape curge domol
Spaland piatra necoapta, sicriul prea gol
Devastand puritatea chipului slab, pagan
Trece ca valul buimac in poale si-n gand

Armistitiu-ntre forte, steagul in aer ridica
Visul se lupta , dar mie inca mi-e frica
Se frange-n durerea ochilor mei si se-aduna
Cu aripa franta-n timpane aud "noapte buna!"

Rasucire

Ai reusit sa treci pentru o clipa
De bariera lumii pamantene
Ai crescut din floare, din aripa
Evadand din centrul lumii cotidiene

Te-ai rasucit in priviri si umbrele
Creand un vis de ape si de ceruri
Si-ai adapat poverile prea grele
Transformandu-le pe rand in cercuri

Desenat-ai zambet tu pe chipuri
Apoi ai inceput usor sa mai pictezi
O floare-n cer, pe pamant doi samburi
Un curcubeu, o stea-sa poti sa mai visezi

Te-ai rasucit in zarile prea coapte
Si-ai scos lumina toata dintre ele
Sa-ti lumineze calea dinspre noapte
Te-ai rasucit in gandurile mele.

Roua in priviri

Am rugat luna sa nu-ti mai presare
Cristale de noapte in ale tale priviri
Ca-n zori sa i le darui bland unui soare
Pe tine sa te lase, dormind in amintiri

Armonia culorii in privirea ta se scalda
Adulmecand emotii si triste mangaieri
Stele cazatoare din sanii tai se-nalta
Uitandu-mi rugamintea ce am facut-o ieri

Socot un pact cu luna-ntunecata
Ii spun sa te mangaie sa te sarute lin
Sa-ti stearga lacrima, sa dormi impacata
Veghind asupra ta, pana eu am sa vin

Sonata de Ingeri

E vocea ta, pipaindu-mi urechea
O aud in nestire soptind cuvinte dulci
Imi cauta suflul-gasindu-i perechea
Transpira de dor, cand stie ca fugi

Batai in vene de sange si dor de apus
Aidoma cantecului ce zboara indarat
Vii cu geana dulce si-apoi zbori mai sus
Lasand urme in suflet ca iarna in omat

Evitarea clipirii, a ochilor inchisi de veacuri
Ademeneste in poiana mintii jocuri de noroc
Te vad treci pe coapse in mangaieri si salturi
Iubindu-te de-a pururi, in ceruri si in foc.

Anotimp de veghe

As fi intors ochii indaratul buzelor snoabe
Pentru a veghea reflexia din lacul meu
As fi strecurat stele in parul scurt la noapte
Luminandu-mi calea, pan' la dorul tau

Vegheaza in zi curata simtire si oarba
Astupa mormanul de suflet ce tipa-n zadar
Saruta satiric buza, sa zbata o pleoapa
Atingand rani ce umbla hoinar

Mojic- craiasa de zi, stapana de noapte
In sufletul meu si peste-amintiri
Rupe din sanul meu dulcile soapte
Du-i-le brate, fa-le-n trairi!

Numarand

Numarand sentimente
In palma unde tocmai ai tinut
Dragostea
Vei realiza ca amprenta ei
Inca e vie
Ai face bine
Sa o agati intr-un lat
Pentru a ramane in permanenta
Inauntrul buzelor tale
Captiva fiinta
A stangacelor note muzicale
Ai numarat stele
In ochii ei si ai sorbit
Picaturile sudorii
Incet de pe coapse si solduri
Muscai lacom din sanii ei
Pana la sange
Apoi picaturile le luai
In maini
Numarand inca o data
Dragostea pentru ea

Erica!

Te urasc
in cel mai jegos mod posibil
pentru ca tu esti aici
ori de cate ori vin de la servici.
Suparat pe tine
niciodata nu am sa fiu
prefer mai degraba
sa imi musc buza de sus pana la carne.
pentru ca pot sa plec
de cate ori vreau fara
ca tu sa imi zici vreodata
"Ramai!"
Te urasc
ca imi brazdezi creierul
cu zambete
si imi impodobesti gandurile
cu ochii tai
Dar mai presus de toate
TE URASC
ca pot striga in fiecare zi
"Erica,iubito,
am ajuns acasa!"

Zapezi

Atat de stramb imi pare cerul
cand ninge-n parul lung si blond.
Atat de zapacita-i zarea
cand se reflecta in omat.

Ninse sunt pleoapele inchise
Zapezi in paru-i se aduna
Ca stele mute pe un cer
Ce urla-n graba "noapte buna!"

Ochii galesi ,inghetati
Aprind inflacarare
Cand turturi se astern razand
In cea din urma zare

Aidoma in treacat surd
Zapezi topesc zapezi
Vrand parca sa ingroape
Vise albe in amiezi