Se clatina brazii

Se clatina brazii si turmele urca
Sus pe munte iubito, in locul cel sfant
In adierea calda se-nalta un munte
Si dorul de tine imi creste in gand

Se clatina brazii si dau sa se-ndoaie
De neaua ce sade pe ramuri, semet
Lacrimi preschimba ochii in ploaie
Inima tresalta in jocuri , maret

Se clatina, mandri, dau s-atinga luna
Presarand lumina peste parul tau
Iti cresteaza fruntea si pielea suava
Tremurand in soapta , la al meu ecou

Dau sa se rupa, iubito, in noapte
Cand mereu acelasi vise apar din noroi
Atarnand pe crengi cumplitele soapte
Si setea de mine, de tine, de noi

Luna oarba

As fi vrut sa leg ochii lunii
Pentru a nu te privi cand ii darui
Un sarut
As fi vrut sa ii scot ochii
Pentru a ma lipsi de zvacnirea
Primei tale atingeri
Si-as fi vrut sa ii strapung strafundul
Pupilelor cu fiecare lacrima
Doar pentru a nu ma vedea
Suspinand dupa tine

As fi vrut sa adorm luna noaptea
Sa o fac sa inceteze sa-mi surada
Sa-mi spuna ca tu inca ma iubesti
Sau sa-mi zica noapte buna

Dar nici soare sa nu fie, seara
Caci te-as vedea cu ea de mana
Cum treci pe la geamul meu
Si-ti e a trupului stapana.

As fi vrut sa las sa dormiteze
Sau poate-n hibernarea sa mai stea
O clipa
Sa-mi ofere zambete doar mie
Fara sa-mi aminteasca de tine..
As vrea...ufff!
As vrea ca luna sa fie oarba!

Lasa-ma

Lasa-ma sa ma innec in dorul ce-l port
Si lasa-ma sa ma scufund in gandurile tale
Vreau sa hoinaresc pe trupul tau-orb
Sa ma imbaiez in suavele-ti petale.

Lasa-ma sa ma strecor la sanul tau, iubito!
Cantandu-ti despre stele si despre noi
Lasa-ma sa-ngan geamatul tau, ispito!
In bratele tale incarcate cu nevrozice ploi.

Atunci cand te caut, lasa-ma sa te gasesc
Iar cand intampin greul, as vrea sa te visez
Vreau sa te strang in brate, sa te si iubesc
Ca soarele din zori, sa te imbratisez.

Lasa-ma sa parcurg nopti, sa-ti patrund in vise
Iar cand nu iti e frica, sa iti devin cosmar
Sa te cuprind in noapte, ca-n zilele promise
Lasa-ma sa vreau, dar nu in zadar.

Plecare

Dorinta muribunda de atingeri si taceri
Franatice visari suave te trimit spre nicaieri
Zbor stelar in adormire iti patrunde-n gand
Acompaniat de somnul dulce, astazi cant.

Despre o mare visare ce in ceruri se va naste
Ce trimite de-a pururi ingeri spre ne a cunoaste
Doliu transformat in graba in scari ce urca sus
Zbor de ganduri si visari- zbor ce ieri s-a dus

Enigmatica tacere si clipire brusca-in suflet
Urca stalpul ce reazama chicotitul planset
Pansand in vesnicie amprenta buzelor moi
Ducand dorinta muribunda despre noi si voi!

Candelabru

Traieste binecuvantarea plopilor far' de ragaz

In armonie cu apusul desenat demult pe cer

Cand randunica il strabate trista cu al ei necaz

Si ochii tristi din incapere au adormit iarasi in ger

Aprinde-o stea spre adormire sa ne incalzim, apoi

In maini ascunde lumanari de ceara coapta la vatra

Urmareste candelabru pictat cu fulger si noroi

Apleaca-ti capul pe urmarul meu, ca si altadata

Ramai si uita-te la riduri si vezi soarele, e stramb

Curgand printre pleoapele batand agale , pe veci

Se cutremura candelabru din camera, nu plang

Plopii bat afara in nestire, te-asteapta sa pleci

E doar azi.

As fi pus intreaga zare

Sa-ti scrie azi cat te iubesc

Si-as facut ca ceru-ndata

Sa prinda-n nori ce iti doresti

As fi rugat si vantul iernii

Sa deseneze flori la geamuri

Iar viscolul intre burlane

Sa cante pe langa ramuri

Urmele de prin omat

Ti-ar fi fost imbratisari

Iar fulgii ce ating obrazul

Mici si calde sarutari

As fi scos argint din stele

Sa-l prind o clipa-n parul tau

Sa-ti darui tie a mea cetate

Sa te compar c-un semizeu

As fi facut eu chiar mai multe:

Pe lacul ce e inghetat

As fi scris cu vorbe mute

Durerea care m-a schimbat

Apoi te-as fi sculptat in gheata

Si-as fi cerut sa ma mangai

Chiar de mi-ai lua intreaga viata

Tot as fi vrut sa mai ramai!

Ramai in cerurile mele

Sa imi fii propiul Dumnezeu

Ne-om scrie povestile pe pietre

Ne-om bucura cand ne-o fi greu!

Turturi de iubire

Mi-e frig, in lipsa ta si strig in noapte

Cand vantul geamata dupa lumini si umbre

Cand adierea se transforma-n soapte

Si bratele iubite imi sunt tot mai ude

Inghet, fara atingeri patimase sau iubire

Fulgii isi fac culcus pe obrazul meu

Lacrimile cad dar nu de fericire

In noaptea tarzie mai zace un ecou

Presar omat pe frunte si tresar usor

Cand glasul tau incet ma infioara

Inchide-mi ochi si ma du in zbor

Tine-ma de mana ca si prima oara

Luna plina

Cadastru revarsat pe trupul dezgolit

Preschimband apa in vin si-apoi

Cantand la harpa diavolii tipand

Coasa o poveste despre flori si ploi

Albie in trup, nascut din lumina

Ajungand cu greierii sa faca legamant

Episodica cantare scrisa intre stele

Se reflecta-n salturi la mine in gand

Silueta-n ceruri si mireasa alba

Sarutand pamantul cu patos, fara dor

Il are alaturi pe sarmanul soare

Lansand felinare intr-un ceas de-amor

Miraje

Infinitul e abrupt si scarile-s stricate

Amintiri ard in foc si lacrimi inca curg

Spala fata palida de scurtele pacate

Aruncand in apa calda cate un sarut

Adanca-i marea dinspre noaptea rece

Si-adanc e rasaritul parca astazi stins

Vocea se stinge-n cale, pe unde mai trece

Un fior de amor, de scantei aprins

Am atipit urcand spre coloane inalte

Cu chipul tau ce-mi era calauza

Ma agatam de tine pierzandu-ma in soapte

Si-i ceream timpului sa-mi fie muza

Aruncam aripi de visari catre zare

Rugand sa parcurg aceleasi strofe cu noi

Ma cutremuram la vartejul dorintelor tale

Nascandu-ma din soare si din noroi

As fi ramas ore asa si-n nestire, as fi spus

Cu vantul povesti nescrise , de ei

As fi leganat pruncii nostri -mult in apus

Pasind cu tine in miresme de tei.

Emotia regasirii

Te-am zarit in adancimea marii

Si-am tresarit la atingerea unui val

Apoi ai aparut in cerul cu stele

Eu eram singura, tu-marinar.

Am vazut sclipiri in gradina

Apoi am vazut urma pasilor tai

Te pierdeam ca o umbra-n lumina

Gandurile toate imi erau vapai

Fugeam in ochii felinarelor plangand

Caci te vedeam in orice drum al meu

Te-am luat in brate, te-am inchis in gand

Facandu-mi icoana din sarutul tau.

Cautandu-te

Astupa-mi gura sa nu mai vorbesc
Si ochii invaluiei in lumina divina
Ca cerul in doua as vrea sa palesc
S-ajung la altar, pe albia prea lina

Acopera-mi pielea in parfumul ceresc
Daruie-mi vitejia plopilor strambi
In vazul lumii n-as vrea sa mai cresc
Prin sanul lumii un cantec sa-ngani

Cresteaza-mi un leagan din bratele tale
Si leagana-ma cand mi-o fi rau
Inveleste-ma in roua si in petale
Tine-ma strans la sanul tau

Fa sa nu imi pese de veacuri sau moarte
Doneaza o clipa spre infinit
Asculta-mi oftatul in frageda noapte
Si-asculta si pasii, caci am sosit!

Plouand

Plouand in ceruri s-a format gheata
Si-am alunecat, cazand pe pamant
Mi-am frant aripile, primind iar viata
Cu stoluri de ingeri ce-mi erau in gand

Ridica-voi ochii spre steaua polara
Rugandu-ma sa vin inapoi pe poteci
Sa-mi arda privirea, sa nu ma mai doara
Cand vii cu ea, cand stai si nu pleci!

Plouand m-am udat si era parca rece!
Caci m-am trezit din emblemul meu vis
Am dat cu pensula gri, poate se trece
Realitatea cea crunta- cum ti-am promis

Am risipit picaturi in durerosul pantec
In care crestea iubirea noastra-de om
Plouand, fredonam cu ploaia, un cantec
Si-am adormit, copile..imi era somn!

Reincarnare

Oftand la poalele muntelui
Floare de nu-ma-uita
Am sarutat pamantul
Te-am luat in palma mea

Stropita-mi cu lacrimi
Petalele tale albastre
Am daruit numai zambet
Unui cer si catorva astre

Am strapuns in rugaciune
Un dor apus demult, apoi
Staruind in pribegia-mi
Te-am lasat sa zaci in ploi

Priveam in urma pasilor grabiti
Cum adormeai incet odinioara
Te transformai in noaptea ce era
In ochi tacuti si tristi, de caprioara

Ai vrut sa tipi, am vrut sa ma apropii
Sa te mai strang o ora iar la piept
Dar n-am putut caci imi era frica
De-o moarte crancena si ca aveam sa plec

Te-ai transformat in apa, cer si stele
Eu am ramas un om- un muritor
Te-ai inchinat in ceruri si la zei
Urma sa beau din tine-apa de izvor

Risipire

Ninge!Vartejul.. ochii caprui fug
Spre mine cu teama si intrebare
Imi sare in brate, aprinde un rug
De dor, de plans, de cantec si jale

Risipire in noapte spre ziua curata
Adanc privind in sufletul dezmierdat
Se-alinta in zori, in zapada cea coapta
Sub pasii marunti, focul arde crispat

Descantec

Rasuna zapada sub talpile arse de frig
In crengile ce-atarna usor catre gene
Descanta durerea in chinuri si strig
Ca-n bratele gerului, el sa ma cheme

Viteaz rasuna apusul in ceruri si veac
Spunand o balada catre dureri si taceri
Elixir de tristete, de umbre si-un ac
Descanta iubirea lumii de ieri

Ah!Adormind in focul suav si fierbinte
Rimelul imi cade pe-obraz jucaus
Imit imbratisarea-ti calda, cuminte
In ochii tai, prin descantec, imi fac culcus

Tresar cand buzele descanta emotii
Cand visele se-astern pe umerii surazand
Rasuna in taina, vioara-corzile vietii
Descanta iubire si ura-n batai de vant

Ca suntem oameni!

Ca suntem oameni
Greselile dor
Amintirile inoata in pridvor
Sunt iubiri ce ne mistuie
Miraje ce pleaca
Dar suntem oameni
Asteptam sa se-ntoarca

Ca suntem oameni
Plangem tot timpul
Infruntam caldura nu insa
Si frigul
Omoram sperante si bucurii
Ca suntem oameni
Oameni-copii

Ca suntem oameni
Admiram peisaje
Fumam vise ce ne trimit
In sevraje
Rupem flori, visa in zori
Caci suntem oameni
Claditi din noroi si din nori

Ca suntem oameni
Visam in ambrozie de toamna
Sa gasim printul alb
Sau a florilor "doamna"
Lovim obraji arsi de lacrimi
Dar suntem oameni
Crescuti in alor patimi

Ca suntem oameni
Ne-am nascut oameni
Avem taria sa plecam capul
Ciobit
De ideile noastre
De iluzii si astre
"Ca suntem oameni"
Scrie scrijelit!

Aviatie de zambet in noi
Si de-a pururi
In oameni ce se nasc
Din ai nostri
Pe fata lor creste
Si astazi si maine
Un gram de omenie
In cel ce iubeste!

Amurg

Stii e deja trecut de ziua de ieri
Si ziua de maine poate nici n-o sa vina
E trecut de dimineata, nu poti sa ceri
Iar noaptea in ochii tai se alinta

Jucaus lucru de nori colorati in plete
Visand la imbratisari de cocori si vant
Pierduti in vitejii lase si cochete
Starnesc furtuna in sanul cel sfant

Ascuns dupa coapse rasare in noapte
Pentru a indruma mana spre buzele reci
Apune in graba in mii de soapte
Cand suspini suav sau atunci cand pleci

E frica de noapte sau de ziua ce vine
Cand sigur te-ngani si iti amintesti
E frica de noi, de mine, de tine
De ce iti e dor sau de ce iubesti?