Atatia Sfinti...

Atatia sfinti, atatea patimi

Si maini prea rosii de durere

Atatea inimi, atatea lacrimi

De dor, de jale si tacere

Atatia sfinti pornesc agale

Pe-un drum uitat de pacatosi

Urca-n deal, uitand de vale

Spre varful celor ce-s falosi

 

Cu haine rupte , aurite

Cu tolba plina de pacate

Si rani necoapte, dar iubite

De guri bolnave si spurcate

Atatia sfinti, putine case

Incrucisari de drum, beteag

Putina carne, multe oase

Atatea case fara prag !

Sunt multi sfinti si sunt degeaba

In lume toate au un rost

Nici macar iubirea noastra

Iubite, nu mai este ce a fost.

Taceri batrane

Cand nu voi mai vorbi

Pune-ti un semn de intrebare

E-atata emotie-n cuvinte!

Si-atatea lacrimi in soapte

De ce ascultam tacerea?

Nu e niciodata o siguranta

Ca sunt bine.

Am amortit sa vorbesc

Sa explic

Mi-e atat de greu sa vad

Corbi muscand din mine

Ori de cate ori

Inchid ochii

Si totusi, cand oamenii beau

Imi da sentimentul ca toti

Petrec si se bucura de viata

Uf ! atat de multa ironie

Exista in ochii lor..

Ciocul le e atat de tare

Dar au ochii unui catelus bleg

Care cerseste o mangaiere

Si totusi tin doliu

Pentru ce?

Renastere

Ai renascut, din cenusa Adame

Si-ai pogorat peste intruchiparea ei

Ai renuntat la osaminte si carne

Renascand prunci din pantecul ei

Ai scris cu fiori pe coapsele goale

Cuvinte de patos , de dor si de cant

Ridicandu-i un templu in cale

Adame, tu Evei , i-ai facut juramant

Ai renascut din ocean si din ceruri

Ai despicat norii in 4 zari apuse demult

Evocand soapte in nisipurile marii

Cuvinte scrise pe timp de ploaie si vant

Eva, fiinta gingasa si ucigatoare

Te-a strans in tentacule si in priviri

Te-a renascut din prunci si valtoare

Adam-maestru in omor si iubiri

Rastignire

Rastigni-voi inima, nu pe Golgota

Ci pe al tau vested trup pagan

Si nu va fi intr-o zi de vineri

Ci-ntr-o seara cand n-am sa spun

Te voi ruga doar sa o asculti

Ca nu va mai bate doar va vorbi

Nu-ti va mai spune iubire

Dar nici nu va muri

O voi rastigni nu in pironi

Ci-n ai tai ochi reci si murdari

Nu se va lasa cu varsare de sange

Doar cu , calatori hoinari

Ingropata-n mormant, nu va fi

Ci-ntru zambet de foame si sete

Va paraliza pe vecie-n noi

Va exista dar nu se va teme.

Imbraca-te!

Nu e o porunca

Nici macar o ruga nu e

.......

Imbraca-te in lumini slabe de soare

In noaptea albastra sa imi pasesti

Ia-ti valul de stele si fa-te mireasa

Sub embrozia serii toate-s firesti

Papucii de sticla rani coapte ti-or face

Si dorul va fi umbrela zilei de foc

In cochilii sidefate or sa te-mbrace

Cu aur si smirna, cu taina si joc

Imbraca-te! Cu dorinta si vis trecator

Sufland in calugari credinta eterna

Ia-ti geanta cu tine in negur si zori

Ademenind calatori in casa efemera

Imbraca-te! dar lasa-ma sa ma dezbrac

De arsura focului si de iubiri desarte

Ma-nvinestesti aievea- nu am ce sa fac

Sunt imbracat cu tine dar si cu pacate.

Spune-mi

Spune-mi ca inca nu te doare
Cand asculti pe la ferestre
Melodia noastra
Sau cand luna te indeamna
Poza mea sa o privesti
Spune-mi ca nu mai simti
Febra-dorului de mine
Nici glasul meu in taina
Sa-l mai auzi nu iti doresti
Spune-mi ca ai reusit sa treci peste
Durerea sarutarilor in miaza zi
Si ca ai uitat cum inima bate
Cand pasii mei reveneau
Intr-o zi
Spune-mi te rog ca nu ma mai cauti
Nici daca telefonul suna cu
Numarul meu
Si spune-mi din nou ca prin vis
Iubite
Ca amintirile cu noi
Iti vor ramane ecou

Nu ma-ngropa in poiana unde
Odata-dragostea ne-a legat pe vecie
Ci dupa-n groapa si fa-mi serenada
Cu lacrimi si urlet in noaptea pustie
Spune-mi adio, spune-mi mai stai
Spune-mi ca ale noastre planuri inca
Persista

Azi am sa iti raspund

Adreseaza-mi orice intrebare:
sub absolut orice nume vrei tu
sau care iti ofera tie siguranta
promit ca nu ma mai feresc de raze
de vant si de tine
Azi am sa iti raspund!