marți, 8 noiembrie 2011

Violenta nu face discriminari!

Lasa sa-ti spun calatorule
despre ziua mea de ieri
Despre durere si tristete,
despre ce doresti sa ceri

Mai toarna zambet intr-o ceasca,
vino te rog si ia un loc
Asculta-mi cantul la fereastra,
apropie-te de micul foc

Pleaca-ti urechea la ce-oi spune
dar nu te grabi a-ti nota
Iti vor fi scrise chiar in suflet,
mana, ti le va desena

Asculta sangele zvancnindu-mi
si uita-te in ochii mei
Nu lua in seama vanataia,
cand ei arunca doar vapai

Pribegind pe rani necoapte
vei descoperi ca inca dor
Dar toate aceste violente,
imi dau aripi, pot sa zbor!

Nu te grabi, mai stai o clipa,
imediat am sa iti spun
Durerea ce nu imi da pace,
nu vreau sa cred ca esti mai bun

Taie cu ultimul cutit,
de pe raft amorul sortii
Sterge dorul meu prea greu
sterge te rog clipa mortii

Oricand de crunta-ti pare rana
si oricat ma vezi plangand
Il port in suflet si imi este
el prezent in orice gand

2 comentarii:

  1. Am simtit acest “strigat” de cateva ori. E un strigat surd, care macina persoana ce-l simte; e strigatul inimii fara glas, iar toate cuvintele pe care le-ar spune persoanei iubite sau apropiatesunt ferecate in sentimente si nu le poate descatusa iar cheia pare de negasit.
    Imi place poezia.

    RăspundețiȘtergere

Daca taci, nimeni nu va sti ce te deranjeaza...