vineri, 4 noiembrie 2011

Ucide-ma

Da, ai auzit bine, ai voie azi sa ma omori
Dar ucide-ma la apus nu maine in zori
Ohhh si cat de tragic suna moartea
Dar nimeni nu ar sti ca e una cu noaptea

Si ce imagine colosala: tu sarutandu-ma
Pe fruntea rece printre lumanari arzande
Intr-un bocet al lor, aplecati in jurul meu
Atintiti cu ochii la tine, vrand parca sa-ti faca rau
..............

Dar spune-le ca te-am rugat sa ma omori azi
In ziua cea mai rece dintre toate
Ca nu te-am lasat ca iubirea sa-mi arzi
Vrand parca sa ma speli de pacate

Din troianul amintirilor culcate langa mine
Scoate una care ti-e cea mai draga
Imbratiseaz-o pentru a-ti fi mai bine
Asculta-mi rasul noaptea intreaga

Nu ma condu in sicriul rece, zamislit
Caci eu nu ma voi afla nici cand in el
Voi sta aici pe fotoliu ce mi-a fost sortit
Voi privi catre lume, dar nu voi fi in cer.



3 comentarii:

  1. Nevoie de linistea unui sfarsit...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am mai citit o poezie atata de buna,de mult timp.Felicitari!

    "Dar spune-le ca te-am rugat sa ma omori azi
    In ziua cea mai rece dintre toate
    Ca nu te-am lasat ca iubirea sa-mi arzi
    Vrand parca sa ma speli de pacate" partea asta mi-a placut cel mai mult,e centrul poeziei.

    RăspundețiȘtergere
  3. "Voi privi catre lume, dar nu voi fi in cer."
    oh..adorabila..

    RăspundețiȘtergere

Daca taci, nimeni nu va sti ce te deranjeaza...