Mă-njunghii c-un Tu ludic de ceară
Ca apoi să mă sufoci cu trupul greoi
Te-njur de doruri în amurg de seară
Te dezbrac în mine din toamnă și ploi
Fior necurat pătrunde-n sadice-amoruri
Înnoptate pe buze, pe nămeți de-amintiri
Strecoară-te pudic prin păduri de rouri
Dă drumul scânteii unor triste iubiri
Mormântul gândului lăsat ieri pe masă
Poartă cavoul numelui tău sfânt
Rochia albă poartă o dulce mireasmă
De trădări suave și legământ
Cuțitul mângâierii tale pătrunde în pântec
Distruge altarul lumii - mâine-un sentiment
Dăm viața nenorocirii și moare un cântec
Despre viața noastră în detriment.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca taci, nimeni nu va sti ce te deranjeaza...