Rămân lumi la picioarele tale
Care mai de care mai frumoase
Iar luna înflorește, prinde petale
Mușcând din buzele cărnoase.
Odă a ființei tale în ceruri sfântă
Cu ochi pironiți către Cuvânt
Leagănă pe brațe; ochii încântă
Trupul balsamic prin legământ
Măiastră cu sentimente-n salbă
Făcută din omul de ieri prea umblat
Reazămă tâmpla pe o durere aspră
Din rumegușul visării, astăzi uitat.
Rămân santinele în sufletul hain
De-un vis, de-o iubire - o lume nouă
Căscând un tezaur cărui mă-nchin
Se face o zi în care nu plouă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca taci, nimeni nu va sti ce te deranjeaza...