Flori de gheata ard talpile carnoase,
sub dantela neagra sunt coapse voluptoase.
Ti-o imaginezi pasind in zapada razand
Ce pacat ca-ti paseste , aievea, in gand!
Are priviri amagitoare de gheata
Te-ndeamna s-o-mbraci in alb, sa-ti fie mireasa
Sa o iubesti ar vrea, cum nu ai iubit
Sa-ti dea sufletul ei azi inmarmurit
Trezeasca dorinta, pasiune si dor
In nopti albastre in luna dar si in amor
Hraneste-ti trupul si trezeste-o la viata
Sarut-o in talpa cu flori de gheata.
O poezie foarte sensibila.
RăspundețiȘtergereDragostea va ramane mereu cel mai minunat lucru.
Asa e ! :* Multumesc pentru gandurile tale.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePerfecta !
RăspundețiȘtergereNu chiar ;)) mai am un pic de lucrat la ea
Ștergere